În 2030, energia pe cărbune va reprezenta doar 15% din producţia ţării, faţă de 25% în prezent. Autorii noii strategii energetice au inclus în document un capitol referitor la proiectele de investiții prioritare. Este vorba despre șase proiecte, finanțarea lor ridicându-se la circa 22,6 miliarde de euro, relatează e-nergia.ro.
1. Investiţii în producerea de energie cu emisii scăzute de carbon, prin substituirea utilizării cărbunelui cu gazele naturale și surse regenerabile de energie precum și construcţia de centrale de cogenerare de înaltă eficienţă, în tehnologie cu ciclu combinat cu funcţionarea pe gaze naturale.
Implementarea Planului de decarbonare al Complexului Energetic Oltenia are un rol prioritar în trecerea de la combustibili fosili solizi către tehnologii cu emisii reduse de carbon. Măsurile de decarbonare a sectorului de producere a energiei electrice și termice sunt detaliate în Planul Național Integrat Energie Schimbări Climatice (PNIESC).
2. Investiţii în creşterea potenţialului de producţie a energiei din surse regenerabile, luând în calcul atât potenţialul României pentru energia eoliană şi fotovoltaică, cât şi pentru cea produsă în fermele eoliene offshore.
3. Creșterea capacităților energetice nucleare, retehnologizarea Unității 1 și finalizarea proiectului Unităţilor 3 şi 4 de la CNE Cernavodă.
Energia nucleară, fiind sursă de energie cu emisii reduse de carbon, are o pondere semnificativă în totalul producţiei naționale de energie electrică – circa 18% și reprezintă o componentă de bază a mixului energetic din România. Energia nucleară din România este susţinută de resurse și infrastructură internă ce acoperă întreg ciclul deschis de combustibilul nuclear; practic, România are un grad ridicat de independenţă în producerea de energie nucleară.
Analizele privind necesitatea îndeplinirii obiectivelor şi ţintelor de mediu şi securitate energetică, siguranţă în aprovizionare şi diversificarea surselor pentru un mix energetic echilibrat, care să asigure tranziţia către un sector energetic cu emisii reduse de gaze cu efect de seră și un preț al energiei suportabil pentru consumatori, relevă că Proiectul Unităţilor 3 şi 4 de la CNE Cernavodă reprezintă una dintre soluțiile optime de acoperire a deficitului de capacitate de producţie de energie electrică previzionat pentru 2028-2035 ca urmare a atingerii duratei limită de operare a mai multor capacităţi existente bazate pe combustibili fosili.
4. Investiţii în retehnologizarea şi modernizarea reţelelor de energie prin introducerea digitalizării şi a reţelelor inteligente (smart grid), măsuri esenţiale pentru susţinerea procesului de integrare sectorială şi tranziţie energetică.
Digitalizarea va contribui semnificativ la siguranța funcționării sistemului energetic, intensificând eforturile și capacitatea de răspuns în situaţia unor disfuncționalități ale sistemului. Totodată, este necesară gestionarea cu maximă celeritate a riscurilor privind atacurile cibernetice.
5. Investiţii în realizarea şi finalizarea, după caz, a interconectărilor transfrontaliere cu ţările vecine (State Membre UE şi state terţe), atât pentru gaze naturale, cât şi pentru energia electrică.
Pentru implementarea priorităţilor referitoare la infrastructura energetică europeană, Comisia Europeană a inclus anumite proiecte de dezvoltare a RET (incluse în Planul Național de dezvoltare a RET) în cea de-a patra listă Europeană de Proiecte de Interes Comun (PCI), Interconexiuni nord-sud privind energia electrică din Europa Centrală și din Europa de Sud-Est.
Totodată, în ceea ce priveşte infrastructura gazelor naturale, obiectivul principal îl reprezintă consolidarea SNT (Sistemul Naţional de Transport), prin realizarea interconectărilor cu statele vecine în condiţii tehnice optime, implementarea Proiectului BRUA şi dezvoltarea pe teritoriul României a Coridorului Sudic de Transport pentru preluarea gazelor naturale de la țărmul Mării Negre.
6. Investiţii în capacităţile de stocare, luând în calcul şi potenţialul hidrogenului şi a gazelor noi în procesul de integrare sectorială.
Capacităţile de stocare vor facilita sinergia între diversele sectoare ale sistemului energetic, precum şi echilibrarea acestuia. Modernizarea și optimizarea infrastructurii pentru a prelua noi purtători de energie, cum ar fi hidrogenul și gazele regenerabile, reprezintă o prioritate în tranziţia energetică, acestea fiind susţinute şi de noile strategii ale Comisiei Europene privind hidrogenul şi integrarea sectorială.
Investițiile necesare în perioada 2021-2030 (valori cumulative) necesare îndeplinirii obiectivelor propuse în contextul politicilor și măsurilor în sectorul energetic (producere, transport, distribuție energie electrică) vor fi în valoare de aproximativ 22,6 mld. euro.
Totodată, conform Proiectului Strategiei de renovare pe termen lung (SRTL), în scenariul optim de renovare, cantitatea de energie din SRE va ajunge, până în anul 2030, la aproximativ 0,22 Mtep, cu un necesar investițional pentru instalarea de soluții SRE de 2,94 miliarde EUR în perioada 2021-2030.
Autorii strategiei preconizează o creștere semnificativă a producției de energie din surse regenerabile, la nivelul anului 2030. Producția brută de energie electrică să atingă un nivel de 77,985 GWh în 2030, de la 69,748 GWh în 2020.
“Se preconizează creșteri semnificative a producției de energie electrică din surse solare de la 1982 GWh în 2020 la 7357 GWh în 2030, respectiv din surse eoliene de la 7063 GWh în 2020 la 12571 GWh în 2030. Per total, producția din surse regenerabile atinge un nivel de 39% din totalul producției brute de energie electrică în 2020, respectiv 49% în 2030”, se arată în strategie.
Comment here