Ultima Ora

07:39 STUDIU. De câţi bani are nevoie România pentru ELIMINAREA cărbunelui din SEN

România are nevoie de 700 de milioane euro pentru tranziţia justă a zonelor miniere afectate de eliminarea treptată a cărbunelui din sistemul energetic până în 2030, arată un studiu coordonat de reţeaua de think-tank-uri SE3T.net, la care au contribuit Energy Policy Group şi Bankwatch România, potrivit căruia întârzierea unui plan de eliminare treptată a cărbunelui duce, în cazul României, la costuri mai mari cu 200 de milioane de euro/an, sub forma subvenţiilor acordate pentru termocentralele ineficiente, care se resimt în buzunarul cetăţenilor, notează news.ro.

“România are nevoie de 700 de milioane euro pentru tranziţia justă a zonelor miniere afectate de eliminarea treptată a cărbunelui din sistemul energetic până în 2030, arată un nou studiu coordonat de reţeaua de think-tank-uri SE3T.net, la care au contribuit EPG şi Bankwatch România. Investiţiile pot fi obţinute din Mecanismul de Tranziţie Justă, din care România va putea mobiliza 757 milioane euro”, arată un comunicat.

Studiul analizează diverse scenarii de eliminare a lignitului din sistemul energetic pentru România, Bulgaria şi Grecia cu 2, 4, 6, respectiv 8 ani mai devreme decât în scenariul de referinţă (REF), adică faţă de termenele avute în vedere în prezent de autorităţi.

“Studiul aduce în prim-plan concluzia că termocentralele pe lignit vor dispărea treptat din mixul de electricitate în prima jumătate a deceniului din cauza ineficienţei lor şi a costului crescând al emisiilor de carbon. Documentele oficiale precum proiectul Strategiei Energetice sau PNIESC, care proiectează generarea energiei din lignit şi în 2030, ignoră contextul actual”, a spus Radu Dudău, director EPG.

În studiu, au fost luate în calcul evoluţia proiectată a preţului certificatelor ETS, impactul asupra preţului energiei electrice şi investiţiile planificate în capacităţi de generare şi au fost calculate profitabilitatea companiilor de cărbune, impactul de preţ asupra consumatorilor finali şi nivelul de capacitate al surselor de energie regenerabilă.

“Rezultatele arată că eliminarea treptată a cărbunelui are un impact economic gestionabil, care este invers proporţional cu timpul de retragere a grupurilor pe bază de cărbune: cu cât mai rapidă retragerea, cu atât mai mic impactul economic. Desigur, această retragere nu poate avea loc peste noapte, din motive de securitate a aprovizionării cu energie şi de adecvanţă a sistemului electroenergetic, dar modelarea arată că eliminarea grupurilor de lignit poate începe în mod semnificativ începând cu 2022”, spun autorii studiului.

Fondul de Modernizare este un instrument financiar decisiv în realizarea tranziţiei energetice către surse curate de energie în România.

“Întârzierea unui plan de eliminare treptată a cărbunelui duce, în cazul României, la costuri mai mari cu 200 de milioane de euro/an, sub forma subvenţiilor acordate pentru termocentralele ineficiente, care se resimt în buzunarul cetăţenilor. În schimb, statul român poate investi aceste sume în energie regenerabilă, eficienţă energetică şi protejarea consumatorilor vulnerabili, investiţii ce ar crea mai departe venituri şi ar susţine tranziţia energetică”, mai relevă studiul.

România poate reduce treptat utilizarea cărbunelui fără a pune în pericol securitatea energetică, având în vedere utilizarea deja scăzută a lignitului, se arată în studiu. În ultimii ani, termocentralele pe cărbune au fost folosite la o capacitate de puţin peste 10 procente, iar până în 2025, rata de utilizare este preconizată să ajungă la doar 4-5%. În general, un grup pe cărbune nu poate opera profitabil la factori de utilizare de sub 50%.

Factorii de decizie trebuie să planifice eliminarea treptată a cărbunelui în baza unei strategii bine definite care ia în calcul impactul economic şi social. Conform studiului, un număr de 28.000 de locuri de muncă ar putea să dispară în România, dintre care 9.000 sunt lucrători din industrie iar 19.000 sunt locuri de muncă afectate indirect. Prin urmare, este nevoie de măsuri de tranziţie justă pentru stimularea economiilor regionale şi de protejare, recalificare şi sprijinire a lucrătorilor afectaţi.

„Valea Jiului şi judeţul Gorj sunt regiunile care vor fi afectate de eliminarea cărbunelui, însă potenţialul de redezvoltare a zonelor este imens şi divers, în domenii precum agricultură, turism, construcţii şi mobilier, industria textilă, alimentară sau producţia de componente electronice. În plus, creşterea unităţilor de energie regenerabilă în zonă şi proiectele de eficienţă energetică vor crea noi locuri de muncă şi pot transforma zona într-un lider în acest domeniu”, a declarat Alexandru Mustaţă, coordonator de campanii Bankwatch România.

Bulgaria, România şi Grecia produc în prezent 9% din electricitatea pe bază de lignit din toată Uniunea Europeană. Acest procent poate creşte în următorii ani, dacă ritmul de eliminare a cărbunelui rămâne la fel de lent, pe măsură ce restul ţărilor îşi modernizează sistemele energetice. Bulgaria şi România nu au setat încă o dată pentru eliminarea treptată a lignitului, în timp ce Grecia a stabilit anul 2028.

Principala concluzie a studiului este că pentru a oferi predictibilitate procesului de eliminare a cărbunelui şi a implicaţiilor sale asupra sistemului energetic şi a economiei în ansamblu, România trebuie să dezvolte şi să implementeze o strategie de eliminare a cărbunelui. Strategia ar trebui să includă un calendar pentru închiderea minelor şi retragerea termocentralelor, precum şi instalarea noilor capacităţi regenerabile, dar şi alte măsuri necesare pentru susţinerea sistemului energetic. Strategia trebuie să identifice de soluţii şi măsuri pentru o tranziţie justă, precum şi să propună opţiuni viabile de finanţare.

“Accelerarea eliminării treptate a cărbunelui în Bulgaria, România şi Grecia” este un raport realizat de cinci institute de cercetare şi think-tank-uri din Europa, care fac parte din reţeaua de think-tank-uri SE3T.Net. Studiul se bazează pe o modelare a impactului eliminării termocentralelor pe cărbune asupra sistemului energetic şi efectele asupra economiilor locale şi regionale în baza standardului NUTS2 şi NUTS3. Scopul raportului este de a sprijini factorii de decizie în implementarea eliminării treptate a cărbunelui.

Energy Policy Group (EPG) este un think tank independent, nonprofit, fondat în 2014 cu sediul în Bucureşti. EPG activează în domeniul politicilor energetice şi climatice şi îşi propune să ofere publicului interesat informaţii şi analize bazate pe dovezi privind politica publică, pieţele energetice şi planificarea strategică. EPG a făcut parte din mai multe proiecte internaţionale de cercetare privind pieţele şi strategia energetică din România şi Europa de Sud-Est.

Bankwatch România este o asociaţie înfiinţată în 2012, al cărei scop este de a preveni impactul negativ de mediu şi social al proiectelor publice şi private şi de a promova alternative durabile şi participarea publicului la luarea deciziilor. Domeniul principal de activitate al asociaţiei este reducerea poluării în sectorul energetic, cu accent pe reducerea utilizării combustibililor fosili.

Comment here